Este dificil de indicat o dată concretă a instituirii primei biblioteci publice în localitatea Izbiște, Criuleni. Am încercat să restitui unele date cronologice privind lectura , cartea și activitățile culturale în comunitatea izbișteană. Ceva date sunt culese din primăria Izbiște, ceva date sunt din Arhiva Națională a Republicii Moldova, dar cele mai multe date sunt culese din mărturiile consătenilor: foști sau actuali cititori ai bibliotecii, foști bibliotecari ce au activat în această instituție de cultură.
Primele mărturii despre un lot de carte sunt culese din paginile arhivei naționale; și anume găsim un act „Către Pretura plășii Orhei n.916, 1941 noiembrie 24”în care este menționate următoarele|: „Domnule Prim Pretor, la ordinul Dvs nr.2482 din 21.XI.1941 avem onoarea de a raporta următoarele:
- Cărțile românești provenite din bibliotecile școlare, publice sau particulare au fost predate de noi noii biblioteci și particularilor,
- Cărțile rămase de la regimul sovietic prevăzute în punctele a,b,c au fost arse de șeful de post înainte de a sosi noi în comună fără se dresa proces verbal
Notar-Florea Calotă; Primar -Dumitru Maros;Consiliul Comunal Izbiște 1942.”
Alt act datând tot din perioada războiului II mondial este un aviz cu următorul conținut:„Domnilor, avem onoarea a vă face cunoștință că astăzi 1 iunie 1943, orele 20, sunteți convocați în ședință ordinară a Consiliului de Colaborare având la ordinea zilei următoarele:
- Întocmirea programului pentru ziua de 3 iunie 1943-ziua eroilor;
- Numirea persoanei responsabile pentru inventarierea bibliotecii ce este donată de către Fundația Regală Regele Mihai I, căminului cultural”
Alt act datează din 1942 noiembrie 25, sub nr 8651 și este o ”adresare a Preturii plășii Orhei către primăriile din plașă: Puneți la dispoziția delegatului Căminului Cultural respectiv una căruță pentru a transporta la Orhei în dimineața zilei de 29 noiembrie a.c. spre a ridica de la Perfectură biblioteca donată de Ministerul Propagandei.Dacă în comună n-a luat ființă Căminul Culturalveți trimite delegatul primăriei pentru a primi această bibliotecă.Prim pretor N.Minea; șeful cancelariei M.Poterașu”
Drept cosecință primăria Izbeștei trimite delegatul său cu transportul pentru a ridica această donație:„Declarație, noi, Florea M.Calotă, notarul comunei Izbeștia, județul Orhei, având în vedere că în această comună până în prezent nu s-a deschis Cămi
n Cultural, delegăm prin prezenta, din partea primăriei Izbiștea, pe d-l Hariton Mânza delegatuls.Cruglic com.Izbiștea, pentru a ridica de la Căminul cultural Orhei, biblioteca repartizată comunei Izbiștea.”. Deci în acele perioade Cămuinul Cultural se asocia ca o instituție culturală ce includea în sine și o bibliotecă publică.
Din alte acte oficiale găsite în arhivă sunt legate de activitățile culturale și idicații cu privire la acestea, datând tot din timpul celui de-al II-lea război mondial.Astfel am găsit o circulară a Fundației culturale„Regele MihaiI” din 21 august 1941 cu privire la organizarea comemorării marelui poet basarabean A.Mateevici, notă la care Consiliul de colaborare din comuna Izbiște, a întocmit agenda activităților. Altă notiță din 25 martie 1942, în care se recomandă primăriilor din plasa Orhei, să interzică horele pe timp ce ostașii mor pe front.
Date mai concrete,despre biblioteca publică din Izbiște, deja găsim în perioada postbelică.Și anume:pașapoartele de înființare a două biblioteci sătețti: una pentyru maturi înființată în 1960 și alta pentru copii înființată în 1970.
Biblioteca sătească pentru maturi înființată în 1960, și-a schimbat sediul de mai multe ori, fiind inițial înt
r-o încăpere auxiliară a sovetului sătesc de atunci(în prezent edificiul bibliotecii); apoi sediul ei a fost temporar într-o încăpere mică din incinta Casei de Cultură,construită recent prin anii 1950. În ambele cazuri biblioteca ocupa un spațiu în jur de 10 m2. Nu se știe exact câte cărți erau în fond la acea perioadă. date mai concrete despre fondul de carte apar
deja când biblioteca prece în sediul actual al ei. Astfel în anul 1982 biblioteca publică pentru maturi acupa o suprafață de 50 m2, având un fond
de carte de circa 6990 de axemplare, dintre care 6360 fiiind cărți, 541 de broșuri și alte ediții periodice și 22 de materiale audiovizuale. Clasificația fondului după conținut e foarte interesantă la acel moment: circa 2393 de exemplare fiind ediții politice și sociale(circa 33%),235 fiind din domeniul științelor matematice, medicinei și științelor naturale, 257 din domeniul agriculturii; 185 în domeniul sportului, muzicii.Calasificarea lingvistică fiind în valoare de 1783 în limba rusă, iar restul în „moldovenească” cu caractere kirilice. Numărul de exemplare împrumutate se ridca la cota de 12-14000 pe an, dintre care 2500-4000 fiind literatură politică!!!Numărul de cititori activi la acea perioadă fiind de circa 800 cititori: în jur de 137 muncitori,421 colhoznici,97 funcționari,78 studenți și 65 de pensioneri și casnice, 23 pedagogi,11 lucrători medicali. Biblioteca la acea perioadă avea și 3 puncte mobile de distribuire a literaturii.
Biblioteca sătească pentru copii este înființată în anul 1970,cu un fond total de carte de circa 5415 exemplare, ocupând o suprafață de 16 m2, fiind amplasată într-o 
casă ce aparținea colhozului.La acel moment biblioteca pentru copii avea 655 de cititori activi.. Dacă adunăm cu cititorii biblioitecii pentru maturi avem o cifră de peste 1400 de cititori activi dintr-un total de circa 4000 de locuitori ai satului.Pe parcursul anilo
r mai multe generații de bibliotecari au activat
în cele două instituții:la
biblioteca pentru maturi au activat Loghin Nichita(1962-1963)Rusu Natalia Nichita(1980-1985). La biblioteca pentru copii: Stanila Agafia Gavril(1965-1991)
Prioada independenței Republicii Moldova, vine cu o reformă majoră în sistemul biblioteconomic al Izbiștei, și anume: comasarea celor două biblioteci celei pentru copii și a acelei pentru maturi într-una singură: Biblioteca Publică Izbiște, bibliotecar fiind d-a Chetrean Agafia, care a activat până în anul 2009. Din 2009 până în prezent șef de bibliotecă este Rusu Alexandru.